Regii blestemati 7 - Cand un rege pierde Franta by Maurice Druon

Author:Maurice Druon [Druon, Maurice]
Language: eng
Format: epub
Publisher: Harq al-Ada
Published: 2011-02-19T16:00:00+00:00

Partea a treia - Primăvara pierdută

Capitolul I Câinele şi puiul de vulpe

Sunt foarte mulţumit, într-adevăr foarte mulţumit, că am revăzut Auxerre. Nu mă gândeam că Domnul o să-mi mai dea bucuria aceasta, nici că o voi resimţi atât de puternic. Revederea locurilor care ţi-au adăpostit un moment al tinereţii este un lucru care te mişcă întotdeauna. Vei cunoaşte simţământul acesta; Archambaud, când ţi se vor aduna anii. Dacă se va întâmpla să treci prin Auxerre, când vei avea vârsta mea de-acum ― fie ca Domnul să te ţină în viaţă până atunci ― vei spune: "Am fost pe-aici cu unchiul meu cardinalul, episcop al acestui loc, a doua dioceză a sa, înainte de a primi pălăria de cardinal... îl însoţeam spre Metz, unde se ducea să-l vadă pe împărat..."

Trei ani am avut aici reşedinţă, trei ani... O, să nu-ţi închipui cumva că plâng după timpul acela şi că mai tare iubeam viaţa când eram episcop de Auxerre decât acum. Ba chiar eram nerăbdător să plec de acolo, sincer îţi mărturisesc. Trăgeam cu ochiul spre Avignon, ştiind totuşi că eram încă prea tânăr; oricum, simţeam că Dumnezeu mă înzestrase cu caracterul şi cu harurile spirituale menite a-l sluji la curtea pontificală. Astfel că, pentru a mă învăţa cu răbdarea, am adâncit ştiinţa astrologiei: or, tocmai desăvârşirea mea într-aceasta ştiinţă l-a hotărât pe binefăcătorul meu Jean al XXII-lea să-mi dăruiască pălăria de cardinal când nu aveam decât treizeci de ani. Dar asta ţi-am mai spus-o. Ce vrei, nepoate, când stai de vorbă cu un om care a trăit mult, trebuie să te obişnuieşti să auzi de mai multe ori aceleaşi lucruri. Nu că ne-ar fi mintea mai moleşită când suntem bătrâni, dar ne este plină de amintiri ce reapar în tot felul de împrejurări. Tinereţea îşi umple viitorul cu închipuiri; bătrâneţea reînvie trecutul cu ajutorul memoriei. Totul se cumpăneşte... Nu, păreri de rău nu am. Când fac o comparaţie între ceea ce am fost şi ceea ce sunt, nu am decât temeiuri de a-l lăuda pe Domnul şi de a mă lăuda puţin şi pe mine, cu modestă cinste. Este pur şi simplu un timp care a curs din mâna cerească şi care nu va mai exista când voi înceta să mi-l reamintesc. În afară de ziua învierii, când cu toţii ne vom aduna trăirile. Dar asta îmi depăşeşte puterea de înţelegere. Cred în înviere, îi învăţ şi pe alţii să creadă în ea, dar nu încerc să mi-o conturez într-o imagine şi susţin că sunt mult prea trufaşi cei care pun la îndoială învierea... ba da, ba da, mult mai mulţi decât ai crede se îndoiesc de ea... pentru că nu sunt în stare să şi-o închipuie. Omul este asemenea orbului care ar nega lumina fiindcă nu o vede. Lumina rămâne, pentru orb, o taină mare!

Ia te uită... da, aş putea ţine duminică, la Sens, o predică despre asta. Căci predica va trebui să o ţin eu. Doar sunt arhidiaconul catedralei. Acesta este şi motivul pentru care mi-am impus ocolul pe care îl fac.

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.